Seminţe şi Nuci

Sâmburi de Caise, 150g | Solaris Ce conținSe diferențiază prin conținutul bogat de amigdalină (vitamina B17). Cum se consumăPoate fi consumat ca atare sau măcinat, presărat peste mâncăruri.Recomandare de consum: 4-5 sâmburi pe zi. Cum acționeazăSâmburii de caise amari provin de la un soi diferit de caise. Forma este similară, însă gustul este puternic amărui. Pentru ce recomandămMiezul sâmburelui de caisă, cu gust amărui și savoare de marțipan, este cunoscut la nivel global pentru proprietățile sale alimentare și terapeutice. Mai este denumit și migdala caisei.ContraindicațiiATENȚIONARE: A nu se lasă la îndemână copiilor.

Caju Crud, 150g | Solaris Originar din nord-estul Braziliei, „acaju” sau „nuca ce se produce singură”, cunoscută actualmente și sub denumirea de caju, reprezintă un fruct oleaginos ce este apreciat îndeosebi de către vegetarieni, vegani sau raw-vegani, nu doar ca o sursă excelentă de lipide sănătoase, vitamine și minerale, ci și ca o alternativă la proteinele de origine animală, folosite pentru a obține produsele lactate. Nucile de caju, împreună cu alte semințe și fructe oleaginoase, reprezintă ingredientul principal al rețetelor vegetale ce înlocuiesc cu succes lactatele.Caju reprezintă fructul arborelui Anacardium Occidentale, un arbore înalt ce face parte din familia Anacardiaceae, împreună cu fisticul, sumacul și mango. Forma acestor nuci este una alungită și arcuită, ce se aseamănă cu reprezentarea unui rinichi sau a unei boabe de fasole. Miezul de caju este protejat de un înveliș dublu, o coajă tare în exterior și o pieliță protectoare în interior.O particularitate cu totul aparte pe care o prezintă caju se referă la faptul că acesta crește în prelungirea mărului de caju, o drupă ce este în realitate un fruct fals al acestui arbore. Aceste mere de caju sunt și ele comestibile, putând fi consumate crude sau preparate, însă ele sunt adeseori accesibile doar pentru populațiile țărilor producătoare.Arborii de caju se cultivă îndeosebi în Vietnam, India, Coasta de Fildeș, Nigeria, Indonezia și Tanzania. Recoltarea se realizează atunci când merele și nucile de caju se coc și cad pe pământ. Merele sunt adunate, nucile de caju se separă de mere, se lasă la deshidratat câteva zile sau sunt supuse unor tratamente termice înainte de a li se desface cojile și cel de-al doilea înveliș protector. În cele mai multe țări, acest proces se realizează manual, acesta fiind și motivul principal pentru care prețul nucilor de caju este, în general, mai ridicat.Nucile de caju sunt extrem de nutritive, bogate în macro și micronutrienți. Poate fi integrat în alimentație crud sau în anumite rețete, practică des întâlnită mai ales în bucătăria africană și cea specifică Americii de Sud. Urmărește secțiunea de rețete de mai jos pentru mai multă inspirație în bucătărie.Valori nutriționaleO cantitate de 100 g caju conține aproximativ: 44% lipde, 29% glucide și 18% proteine. Caju este o sursă bogată de lipide sănătoase, în special mononesaturate, dar și polinesaturate, și conține îndeosebi acizi grași precum Omega 6 și Omega 9. Conținutul de carbohidrați complecși și proteine al nucilor de caju este, de asemenea, unul consistent, din punct de vedere cantitativ.În cee ce privește microelementele, caju abundă în vitamine și minerale esențiale pentru un organism sănătos. Regăsim în structura nucilor caju:vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B5, B6, B9), vitamina A, E și K.minerale precum: magneziu, fosfor, potasiu și calciu (în cantități mari), dar și sodiu, fier, zinc și cupru.De asemenea, nucile de caju au un indice glicemic scăzut și sunt bogate în antioxidanți, în special în carotenoizi și polifenoli, antioxidanți ce întăresc sistemul imunitar și previn îmbolnăvirile.Aportul caloric al caju100 g de caju conțin 553 kilocalorii. Numărul de calorii al nucilor de caju este mai mic decât cel al altor nuci și semințe. Consumul de caju nu conduce la creșterea greutății corporale, ci dimpotrivă, susține metabolismul și arderea grăsimilor. Datorită aportului considerabil de acizi grași sănătoși, nucile de caju pot fi considerate un ingredient sățios, ce conferă energie timp îndelungat și elimină poftele alimentare, cu precădere cele pentru carbohidrați.Beneficii ale cajuCaju conferă o sumedenie de beneficii organismul tău atunci când este integrat în alimentație. Te invităm să descoperim împreună o parte dintre acestea:previne afecțiunile cardiovasculare – grăsimile nesaturate din compoziția nucilor caju au rolul de a reduce nivelul colesterolului rău (LDL), reduc inflamațiile din organism și contribuie la menținerea sănătății inimii și a sistemului circulator. Potasiul și magneziu provenit din caju scad tensiunea arterială.fortifică sistemul muscular și osos – datorită conținutului foarte mare de magneziu, fosfor și calciu, minerale esențiale pentru dezvoltarea oaselor, țesuturilor musculare și a organelor, la modul general.îmbunătățește activitatea sistemului nervos – acizii grași și complexul de vitamine B asociate consumului de caju susțin funcția cognitivă, procesele cerebrale și buna funcționare a unor neurotransmițători ce au rolul de a echilibra dispoziția emoțională. Previn declinul cognitiv și demența.menține sau îmbunătățește sănătatea oculară – caju este o sursă de luteină și zeaxantină, doi carotenoizi care sunt absorbiți direct de retină, formând la nivelul ei un strat protector împotriva razelor UV nocive. Totodată, previn degenerescența maculară datorată înaintării în vârstă.previne anemia – datorită mineralelor precum fier și cupru, ce contribuie la formarea hemoglobinei, având acțiune anti-anemică.combate acțiunea radicalilor liberi – caju conține antioxidanți care inhibă procesele oxidative din organism, prevenind îmbătrânirea prematură.conferă sănătate pielii – reprezentând o sursă importantă de fitochimicale, proteine, antioxidanți și minerale, caju previne ridarea și îmbătrânirea tenului, stimulând producția de colagen și acid hialuronic la nivelul pielii.contribuie la scăderea glicemiei – creșterea consumului de lipide conduce la scăderea cantității de carbohidrați ingerați în timpul zilei. În plus, magneziul ajută corpul să secrete insulina, cu rol de reglare a metabolismului glucidelor. Din aceste motive, nucile de caju sunt indicate în regimul alimentar al persoanelor ce prezintă diabet.conferă un somn odihnitor – caju conține magneziu, ce poate fi considerat un sedativ natural și triptofan, un aminoacid esențial care se transformă în serotonină, facilitând relaxarea și somnul regenerator.Modalități de a consuma cajuCaju este un ingredient versatil, ușor de integrat în alimentație, apreciat mai ales de către persoanele ce urmează un regim vegetarian, vegan sau raw-vegan, dar și de către persoanele ce țin post sau unele diete, precum dieta ketogenică. Având numeroase beneficii asupra organismul, recomandăm caju tuturor persoanelor care își doresc să aibă o alimentație cât mai sănătoasă.Te poți bucura de gustul delicios și de proprietățile nutritive ale nucilor caju consumându-l crud, ca atare sau copt ori îl poți adăuga în compoziția unor preparate culinare diverse, fie că vorbim de cele dulci sau sărate. Poți să combini caju crud cu fructe deshidratate și alte nuci sau semințe, pentru o gustare rapidă, dar sănătoasă și sățioasă. Îți recomandăm un „Mix de caju și merișor” de la Solaris, dacă îți dorești un mix deja preparat sau „Musli cu merișor și caju”. Toarnă peste musli lapte, iaurt sau orice tip de suc preferi și în mai puțin de 5 minute vei avea un mic dejun delicios, cu fulgi de ovăz și caju. Nucile de caju crude pot fi adăugate la granola, peste salatele de fructe și într-o mulțime de rețete de deserturi raw-vegane.Caju poate fi un ingredient original și în salate, diverse mâncăruri (în special în mâncărurile cu fasole verde), în combinație cu orez, în rețetele asiatice de noodles, în diverse creme și pateuri și, nu în ultimul rând, în rețetele pentru prepararea „lactatelor vegane”.

Omega Forte – Amestec de Semințe, 500g | Solaris   Ce conțineSemințe de floarea soarelui, semințe de in, semințe de susan, semințe de dovleac. Cum acționeazăAport de fibre și proteine, aport de acizi grași Omega 3, Omega 6 și Omega 9, pentru a ajuta la detoxifierea organismului, reducerea colesterolului rău și energizare. RecomandăriSe recomandă în stări de avitaminoză și demineralizare, îmbunătățește tranzitul intestinal, reglează nivelul colesterolului. Cum se consumăSe consumă crude în iaurt natural. Se poate folosi acest amestec și pentru prepararea salatelor sau se poate adăuga peste diferite preparate din carne.

Fistic, 150g | Solaris Unul dintre cei mai vechi arbori cu fructe oleaginoase, menționat chiar și în Vechiul Testament, cu un trecut datând de mai bine de 9000 de ani, fisticul este sămânța fructului arborelui de fistic (Pistacia vera) ce aparține, împreună cu sumacul, mango și caju, familiei Anacardiaceae.Originar din Orientul Mijlociu, mai specific din Turcia, conform unor descoperiri arheologice recente, fisticul are o istorie deosebit de interesantă. Unele legende afirmă că regina din Sheba a emis un decret conform căruia fisticul a fost catalogat drept un tip de mâncare exclusiv regală, interzicând populației să cultive fistic pentru uzul personal. De asemenea, fisticul putea fi regăsit în anticele Grădini suspendate ale Babilonului, grădini ce au aparținut regelui Nabucodonosor al II-lea, fiind considerate una dintre cele „Șapte minuni ale lumii”. Fisticul s-a răspândit din Orientul Mijlociu în Europa, în cursul Evului mediu, prin intermediul vechiului drum comercial al mătăsii.În zilele noastre, principalii producători și exportatori de fistic la nivel mondial sunt Iran și SUA (California în special), fiind urmați de Turcia, Siria, China, Grecia și Italia.Fisticul crește sub forma unor ciorchini, asemănători strugurilor, fructul arborelui de fistic fiind o drupă ce conține o sămânță lungă, comestibilă, cu un înveliș mov în exterior și un miez verde deschis, foarte aromat, în interior. Această sămânță este încapsulată într-o coajă groasă care, pe măsură ce se coace, își schimbă culoarea din verde în galben-roșiatic, după care se crapă singură, lăsând la vedere miezul de fistic.Fisticul este comercializat întreg sau decojit, crud sau copt. De asemenea, poți întâlni ulei de fistic, făină de fistic, chiar unt de fistic, toate fiind obținute prin diverse procedee de prelucrare a semințelor de fistic. Fisticul este potrivit în dieta vegană, vegetariană, ketogenică, în dieta fără gluten și este recomandat perioadelor de post, dar și în alimentația persoanelor ce își doresc să mănânce cât mai sănătos.Rămâi alături de noi pentru a descoperi benficiile consumului, unele modalități în care poți consuma fisticul, precum și alte informații (sperăm noi) interesante despre fistic.Compoziția nutrițională a fisticuluiÎntocmai precum celelalte fructe și semințe oleaginoase, fisticul este o sursă bogată în special de grăsimi sănătoase, nesaturate, în special mononesaturate, dar și polinesaturate (în procent de aproximativ 40%), proteine (aproximativ 20%) și fibre (aproximativ 10%), cu un aport de carbohidrați redus (18%).De asemenea, fisticul are un conținut complex și variat de micronutrienți, de vitamine și minerale, precum:vitamina B1 și B6 (în proporții mari), dar și vitaminele B2, B3, B5, din complexul de vitamine B, vitamina E, A și C, acid folic.minerale: potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc, mangan, seleniu.Fisticul conține toți aminoacizii esențiali pentru un organism sănătos, antioxidanți (luteină și zeaxantină, polifenoli), fitosteroli și tocoferoli.Câte calorii are fisticulFisticul crud, natural, de la Solaris conține aproximativ 560 kilocalorii la o cantitate de 100 g. Fisticul are mult mai puține calorii decât majoritatea celorlalte nuci și semințe (de exemplu, migdalele sau nucile), dar și un procent semnificativ mai mare de proteine și aminoacizi decât acestea.Consumat în cantități moderate, crud și fără adaos de sare, fisticul nu aduce un aport caloric ridicat și, în consecință, nu îngrașă și nu conduce la creșterea tensiunii arteriale.Datorită conținutului bogat în lipide, consumul de fistic induce sațietate pe termen lung, chiar și dacă este consumat în cantități mici și elimină poftele alimentare, în special a celor pentru carbohidrați care sunt, cel mai adesea, în mare măsură responsabile pentru acumularea kilogramelor în plus.Beneficiile consumului de fisticBogat în proprietăți nutritive, fisticul conferă o mulțime de beneficii organismului, contribuind la menținerea sănătății acestuia. Printre aceste beneficii, se numără și următoarele:protejează inima și sistemul cardiovascular – conținutul bogat în acizi grași mononesaturați și fitosteroli contribuie la reducerea tensiunii anteriale și previne afecțiunile cardiace. Aminoacidul L-arginină din compoziția fisticului are, de asemenea, un rol important în procesele metabolice, prevenind obturarea arterelor și instalarea afecțiunilor cardiace. Magneziul are o acțiune neurovegetativă calmantă asupra plexului cardiac. conferă sănătate sistemului ocular – fisticul este o sursă bogată de luteină și zeaxantină, doi antioxidanți esențiali pentru sănătatea ochilor, ce au rolul de a îmbunătăți vederea și de a scade riscul apariției cataractei și a degenerării maculare, asociate cu înaintarea în vârstă. menține sănătatea oaselor și a dinților – datorită mineralelor conținute de fistic, în special de magneziu, fosfor și calciu care au rolul de a asigura rezistența oaselor și a dinților. Consumul de fistic, împreună cu alte alimente și suplimente ce conțin aceste minerale, previn deteriorarea dinților, reducând riscul fracturilor și a osteoporozei. susține buna funcționare a sistemului digestiv – fisticul conține fibre prebiotice într-o cantitate considerabilă, ce au rolul de a hrăni bacteriile intestinale sănătoase, menținând o floră intestinală echilibrată. De asemenea, susțin peristaltismul intestinal și previn constipația. asigură buna funcționare a sistemului nervos – vitamina B6 din compoziția fisticului are un rol benefic asupra sistemului nervos, facilitează procesul de transmitere a impulsurilor nervoase. Fisticul are proprietăți analeptice, ce stimulează funcțiile sistemului nervos central și redau vitalitatea persoanelor convalescente. protejează și menține tinerețea pielii – fisticul (îndeosebi uleiul de fistic) conține vitamina E, un antioxidant puternic ce are rolul de a proteja pielea de efectele nocive ale razelor ultraviolete și de a o hidrata prin intermediul principiilor emoliente. Uleiul de fistic se absoarbe ușor în piele și poate fi folosit pentru masaj, având efectul de a reda elasticitatea pielii și de a preveni afecțiunile ce vizează pielea. sursă bogată de antioxidanți – în special luteina, beta-carotenul și gama-tocoferolul îndeplinesc rolul de antioxidanți eficienți în neutralizarea radicalilor liberi și în combaterea stresului oxidativ, al deteriorării celulare. tonic hepatic – susține funcționarea normală a sistemului hepato-biliar, protejând și regenerând celulele hepatice și contribuind la detoxifierea ficatului. Indicat în hepatită.susține sistemul imunitar reglează nivelul de zahăr din sânge – fisticul are un indice glicemic mic și un aport scăzut de carbohidrați, nu produce creșteri bruște ale glicemiei. îmbunătățește funcțiile creierului – anumite studii au indicat o îmbunătățire a capacității de concentrare, de procesare cognitivă, memorare și învățare, în corelație cu consumul de fistic. Previne deteriorarea cognitivă întâlnită în cazurile de demență. contrbuie la reglarea greutății corporale tonic general – conferă energie și vitalitate, combate stările de oboseală, astenie fizică.Cum putem consuma fisticul – metode de administrarePoți consuma ca atare fistic crud, copt sau prăjit, cu adaos de sare sau nu, pentru o gustare rapidă și sățioasă. Fisticul, mai ales cel crud, se combină foarte bine cu alte nuci sau semințe, dar și cu fructele uscate. Poți crea o combinație în acest mod și te poți bucura de o gustare sănătoasă.Din fistic se poate obține ulei de fistic care poate fi folosit atât în scop alimentar, putând fi adăugat la salate sau alte mâncăruri, dar și cosmetic. Făina de fistic poate fi folosită cu sucees la prepararea unor dulciuri sau produse de patiserie ori panificație. Untul de fistic este obținut prin procedee de măcinare și poate fi adăugat în compoziția unor creme cu ciocolată sau peste clătite, ori în compoziția sosurilor pesto.Fisticul se potrivește cel mai bine deserturilor și dulciurilor, fiind un ingredient de nelipsit în halviță (nuga), baclava, halva sau înghețată. Poate fi tăiat în bucăți mici și adăugat în compoziția unor budinci, creme ale unor prăjiturilor, în ciocolată.Poți presăra fistic peste salatele de fructe, poți adăuga fistic la musli sau granola, peste cerealele cu lapte, în smoothie-uri. Fisticul poate fi adăugat și în blatul unor biscuiți sau fursecuri sau în torturile ori bomboanele raw-vegane.În ceea ce privește preparatele sărate, poți adăuga fistic în salate, peste orez, în pesto (ca înlocuitor al semințelor de pin).Fisticul adaugă o nuanță frumoasă, verde-mov, mâncărurilor în care alegi să îl integrezi.Cum se păstrează prospețimea fisticuluiFisticul crud în coajă, în varianta bio sau nu, este unul dintre produsele aflate astăzi în stocul celor mai multe magazine online, prețul său fiind mai mare decât al altor semințe oleaginoase sau nuci. Aceasta se datorează proceselor complexe de cultivare, maturare și recoltare, ce au loc doar în anumite zone ale lumii și presupun anumite condiții climaterice și de sol specifice. De asemenea, implică muncă manuală de separare a semințelor de calitate superioară de cele inferioare.Poți păstra fisticul crud proaspăt, pentru o perioadă îndelungată de timp, lăsându-l în coajă și punându-l într-un borcan, la loc uscat și răcoros, departe de lumina soarelui și sursele de căldură. În acest mod, termenul de valabilitate al semințelor de fistic poate fi prelungit, pentru a te bucura mai mult timp de proprietățile sale nutritive și gustul său specific, dulceag și ușor aromat.ContraindicațiiConsumat în cantități moderate, fisticul crud nu prezintă riscuri pentru sănătate și, implicit, nici contraindicații. Fisticul crud este contraindicat doar copiilor mici și persoanelor ce prezintă alergii la diverse tipuri de nuci. Simptomele ce indică o posibilă alergie la fistic pot fi următoarele: urticarie, prurit, roșeață la nivelul pielii, greață, vărsături, diaree, crampe abdominale.În concluzie, recomandăm persoanelor alergice la nuci și semințe să evite consumul de fistic. De asemenea, recomandăm persoanelor hipertensive și a celor cu retenție de lichide să nu consume în cantități mari fistic prăjit cu adaos de sare deoarece sodiul în exces nu are efecte benefice asupra lor.

Semințe de Chimen Negru, 100g | Solaris   Ce conțin 100% semințe de chimen negru (Nigella Sativa). Chimenul negru (negrilică) este un aliment- remediu folosit din timpuri vechi. Conține timochinonă, acizi grași nesaturați (omega 6 și omega 9), proteine, fibre. Prezintă în compoziție minerale (calciu, magneziu, fosfor), vitaminele A, B, C și antioxidanți. Ajută la creșterea imunității întregului organism și susține digestia. Cum se consumă Utilizarea chimenului negru este versatilă. Se consumă crud sau copt, ca atare. Este delicios presărat peste pâine, lipii și covrigi. Poate fi folosit pentru asezonarea brânzeturilor, a mâncărurilor din legume și a salatelor.   Cum acționează / Pentru ce recomandăm Chimenul negru (negrilică) este un aliment- remediu folosit din timpuri vechi. Conține timochinonă, acizi grași nesaturați (omega 6 și omega 9), proteine, fibre. Prezintă în compoziție minerale (calciu, magneziu, fosfor), vitaminele A, B, C și antioxidanți. Ajută la creșterea imunității întregului organism și susține digestia. Alte beneficii ale chimenului negru: acționează împotriva paraziților intestinali, reduce colesterolul, regenerează ficatul, are proprietăți antitumorale.  

Semințe Crude și Decojite de Dovleac, 300g | Solaris Ce conținAcizi grași mono-nesăturați și poli-nesaturați: Omega 9 -17,1%, Omega 6 – 64,5%, vitaminele: A, B, D, E, F, K, minerale: zinc, calciu, magneziu, fier. Cum se consumăSe pot consuma ca atare, fiind o gustare energizantă și plină de nutrienți. Se mai pot folosi la prepararea pâinii și se pot adăuga în salate asortate. Cum acționeazăSemințele sunt bogate în triptofan, un aminoacid esențial, util în caz de depresie și insomnie.O cură cu semințe de dovleac tratează afecțiunile prostatei, combate insomniile și simptomele cauzate de lipsa de fier.Semințele crude de dovleac sunt un remediu tradițional deosebit de eficient pentru viermișori la copii. Pentru ce recomandămSemințele de dovleac sunt un vermifug eficient. Ajută de asemenea la tratarea afecțiunilor prostatei.

Migdale, 300g | Solaris Ce conținConțin proteine și fibre, vitamine: complex B, E, minerale: magneziu, potasiu, fosfor, zinc, seleniu, calciu, fier. Cum se consumăSe pot consumă ca atare, dar sunt deosebit de bune în diverse preparate raw vegan că bază de preparare a blaturilor. Sau se pot înmuia peste noapte 10 sâmburi de migdale și apoi se mixează obținându-se un lapte delicios. Adăugați migdale decojite și tocate nu prea mărunt pe deserturile preparate în casă. Cum acționeazăSâmburii de migdalele sunt un supliment important de magneziu, stimulează și susțin funcționarea sistemului nervos.În uz intern sau extern (uleiul de migdale), migdalele conferă pielii suplețe și fermitate, iar părului vitalitate și strălucire. Pentru ce recomandămAport de magneziu.Îngrijirea părului și a pielii.

  Semințe de Pin, 100g | Solaris   Prețioasele semințe de pin aromate provin din alveolele conurilor de pin (Pinus), un conifer veșnic verde ce aparține familiei Pinaceae și care cuprinde mai mult de 80 de specii de arbori. Dintre acestea, aproximativ 20 de specii de pin produc semințe suficient de mari pentru a putea fi recoltate și comercializate spre consum: pinul de piatră (Pinus pinea), pinul siberian (Pinus sibirica), pinul Chilgoza (Pinus gerardiana), pinul corean (Pinus koraiensis), pinul alb chinezesc (Pinus armandii), pinul mexican (Pinus cembroides), pinul de Colorado (Pinus edulis).Diversele specii de pini sunt răspândite pe întreaga emisferă nordică, fiind regăsite în Asia, Europa și America de Nord, atât în flora spontană (în pădurile de conifere), cât și în culturile de pini ce există în mai multe țări. Principalele țări producătoare de semințe de pin sunt China, Coreea de Nord, Rusia, Pakistan, Afghanistan, Italia, Turcia, Spania, Portugalia.Varietățile europene de semințe de pin sunt mai lungi și subțiri, cele asiatice sunt mai mici și îndesate, în timp ce semințe de pin americane sunt mai mari și ușor de decojit.Majoritatea semințelor de pin provin din flora spontană, din pădurile de conifere, acolo unde regăsim și pinii. În momentul în care conurile aflate pe crengile arborelui ajung la maturitate, se deschid și lasă la vedere semințele de pin care sunt acoperite la exterior de o coajă de culoare maronie, coajă ce are o grosime diferită în funcție de specia de la care provin. Recoltarea semințelor de pin are loc primăvara și se realizează atât manual, cât și mecanic, industrial. Indiferent de metoda de recoltare, conurile sunt culese și sunt lăsate să se usuce la soare, uneori într-un sac de pânză, pentru a accelera uscarea lor completă și pentru a permite scoaterea semințelor din alveolele conurilor. În cele din urmă, semințele de pin sunt decorticate manual sau cu ajutorul unor mașini speciale, care sfărâmă doar învelișul exterior sau coaja semințelor. Apoi, semințele de pin sunt amabalate și sunt pregătite pentru a ajunge la tine.Semințele de pin sunt considerate o delicatesă și sunt folosite într-o mulțime de rețete, având suplimentar și o mulțime de beneficii asupra sănătății tale. Totodată, sunt folosite pentru extragerea uleiului esențial de pin, un ulei eficient mai ales pentru perioadele cu efort intelectual intens.Te invităm să rămâi alături de noi pentru a afla care sunt beneficiile semințelor de pin, precum și unele modalități în care le poți consuma.Valori nutriționaleSemințele de pin sunt o sursă bogată în special în grăsimi (68,4%), dintre care doar 4,9% sunt acizi grași saturați, restul de 63,5% fiind compus din grăsimi polinesaturate, dar și mononesaturate, aceste două categorii de lipide având efecte benefice multiple asupra sănătății.Semințele de pin conțin acid pinolenic și acizi grași de tip Omega 6 și Omega 3. Aportul de glucide este unul mic (13,1%), din care doar 3,6% sunt zaharuri. Semințele de pin conțin și proteine (13,7%) și fibre (3,7%). 100 g de produs conțin 637 kilocalorii.Regăsim în compoziția semințelor de pin fitosteroli, tocoferoli, acizi fenolici și antioxidanți (de exemplu, carotenoidul luteină). Totodată, semințele de pin sunt o sursă bogată de vitamine și minerale precum:vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, K;minerale: fosfor, magneziu, mangan, calciu, fier, cupru, zinc, potasiu.Beneficiile semințelor de pinSemințele de pin sunt absolut indispensabile în alimentația sănătoasă întrucât ele sunt foarte nutritive și bogate în oligoelemente și diverse alte substanțe active. Te invităm să descoperi câteva dintre beneficiile și proprietățile semințelor de pin: contribuie la menținerea sănătății inimii – datorită conținutului bogat în acizi grași mononesaturați și a unor minerale (precum magneziul și potasiul), semințele de pin susțin buna funcționare a inimii prin scăderea „colesterolului rău” (LDL), creșterea „colesterolului bun” (HDL) și prin reglarea tensiunii arteriale. Pot preveni dezvoltarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge și apariția afecțiunilor cardiovasculare (insuficiența cardiacă, aritmia și fibrilația atrială) datorită conținutului de antioxidanți din compoziție. benefice pentru sănătatea ochilor – semințele de pin conțin vitamina A și luteină, un antioxidant esențial în prevenirea afecțiunilor oculare precum degenerescența maculară și cataracta. conferă energie – semințele de pin pot revigora organismul, eliminând oboseala și stresul, tensiunile psihice și fizice. Aceasta se datorează în special conținutului de magneziu, care conferă vitalitate și energie, facilitând inclusiv relaxarea mușchilor. Fierul din compoziția semințelor de pin contribuie și el la producerea de energie, stimulând celulele să producă energia necesară pentru funcționarea optimă a organismului uman. te ajută să slăbești – acidul pinoleic din compoziția semințelor de pin stimulează secreția hormonului colecistokinină (CCK), un hormon supresor al senzației de foame. Consumul semințelor de pin inhibă apetitul, aceasta conducând la un consum mai mic de calorii pe tot parcursul zilei, ce te va ajuta să pierzi kilogramele nedorite. stimulează sistemul nervos și reglează dispoziția emoțională – datorită magneziului din compoziția semințelor de pin, consumul acestora a fost corelat cu diminuarea/eliminarea anxietății, depresiei și stresului. De asemenea, magneziul și vitaminele din complexul B pot îmbunătăți memoria și funcțiile cerebrale, eliminând deficitul de concentrare și agitația. Conținutul de fosfor al semințelor de pin recomandă acest aliment în cazul celor care suferă de epuizare nervoasă, întrucât regenerează și conferă vitalitate celulelor creierului. întăresc sistemul imunitar și previn îmbătrânirea prematură – manganul stă la baza superoxidului dismutază (SOD), o enzimă antioxidantă care este activată la nivelul mitocondriilor, având rolul de a revitaliza celulele și de a reduce rata deteriorării celulare de către radicalii liberi, ajutând corpul să dezvolte rezistență împotriva agenților patogeni care ar putea conduce fie la apariția unor afecțiuni sau boli, fie la degradarea țesuturilor și la îmbătrânirea prematură a organismului. La această acțiune contribuie și tocoferolii.Cum poți consuma semințele de pinSemințele de pin sunt un ingredient de nelipsit din dieta mediteraneană și din dieta ketogenică. Dar ele pot fi consumate de oricine și oricând, reprezentând atât o gustare de sine stătătoare, cât și un ingredient special al mai multor preparate gustoase, dar mai ales sănătoase, cu o mulțime de beneficii asupra organsimului.Poți consuma semințele de pin crude, ca atare sau le poți prăji într-o tigaie, la foc mic, timp 2-3 minute sau până când devin aurii, pentru a le amplifica aroma aparte, dulce și subtilă, ca de nucă, parfumul specific coniferelor, cât și textura similară untului. De asemenea, le poți săra și le poți adăuga diverse condimente (de exemplu, paprika, piper roșu) sau te poți bucura de ele simple, fără alte adaosuri.Atât semințele de pin crude, cât și cele ușor prăjite le poți adăuga la: amestecurile de nuci, semințe și fructe uscate – pentru o gustare rapidă fursecuri, biscuiți și prăjituri (în special raw vegane sau vegane) granola, ciocolată, înghețată sau la batoanele energizante „prăjitura bunicii” (torta della nonna) – un desert delicios ce aparține patiseriei italiene unele sortimente grecești de baclava salate din diverse frunze și legume/salate de fructe paste, preparate din orez sau quinoa salată sau mâncare de spanac ori de ciuperci wrap-uri sau lipii umplute cu legume presărate peste hummus în compoziția sosului pesto la alte sosuri sau dressing-uri   Cea mai freventă utilizare a semințelor de pin este sosul pesto. Acest sos este specific gastronomiei italiene, provenind din Genova, motiv pentru care sosul pesto tradițional este numit „pesto alla genovese”. Rețeta tradițională de sos pesto genovez conține semințe de pin (denumite „pinoli” în italiană), usturoi pisat, sare, busuioc (proaspăt), ulei de măsline și un tip de brânză tare, fie parmezan, fie brânză pecorino. Toate aceste ingrediente sunt mărunțite fin într-un blender până rezultă un sos cremos, numai bun de adăugat la paste, la pizza sau, pur și simplu, pentru întins pe pâine.În ziua de astăzi, există mai multe varietăți de sosuri pesto, cele mai cunoscute fiind cel verde (genovez) și cel roșu („alla siciliana”), care conține și roșii.Istoria sosului pesto ne întoarce cu mult timp în urmă, în perioada Antichității, perioadă în care se obișnuia măcinarea condimentelor într-un mojar și adăugarea uleiului peste aceste condimente.Termenul „pesto” se traduce chiar prin „măcinare” și face referire exact la procedeul menționat anterior.Semințele de pin se regăsesc și în compoziția unei cafele specifice din Noul Mexic (New Mexico). Această rețetă a fost inventată cu mai bine de 20 de ani în urmă de o companie care deținea o abundență de conifere din specia Pinus edulis.Contraindicații și precauții În ceea ce privește consumul de semințe de pin, contraindicațiile se limitează la o situație aparte, și anume: la alergiile la nuci și semințe sau alergiile la polenul pinului. În acest caz, se indică consultarea medicului pentru a determina dacă acest consum al semințelor de pin este sigur pentru tine.De asemenea, unele studii au arătat că a existat un număr mic de persoane care au experimentat un efect advers în urma consumului, și anume „sindromul semințelor de pin”. Acest sindrom constă într-o tulburare a gustului ce poate apărea la 12-48 de ore de la consumul de semințe de pin și care poate dura câteva zile. În această perioadă poate persista un gust metalic, amărui, la nivelul gurii.Acest sindrom nu reprezintă o reacție alergică și nu are repercursiuni negative asupra sănătății. El se poate datora unor factori genetici sau consumului de semințe de pin râncede. Sindromul dispare de la sine odată ce consumul de semințe de pin încetează.Recomandăm respectarea unor precauții și consultarea opiniei avizate a medicului specialist sau a nutriționistului în cazul femeilor însărcinate, a femeilor care alăptează, persoanelor cu afecțiuni grave sau care urmează diverse tratamente medicamentoase.   Producator – Solaris

Semițe Decorticate de Cânepă, 250g | Solaris Beneficiile semințelor de cânepăMicile semințe de cânepă, superaliment bogat în proteine și acizi grași sănătoși, provin din culturi de cânepă industrială (Cannabis sativa) și fac parte din categoria oleaginoaselor. Culturile de cânepă cresc foarte repede și sunt adaptabile unor condiții climaterice diferite, putând fi regăsite în diverse colțuri ale lumii. Cânepa este prelucrată în scopul obținerii materialelor textile, a hârtiei, a fibrelor și este folosită în alimentație (sub formă de semințe sau ulei) și în scop terapeutic (sub formă de extracte și suplimente, ulei de cânepă).Știai că planta de cânepă industrială diferă de marijuana? Deși aparțin aceleiași familii botanice, acestea sunt varietăți diferite, cu caracteristici distincte. Semințele de cânepă conțin doar urme de tetrahidrocanabinol (THC) și nu doar că nu prezintă efecte psihoactive (așa cum în schimb prezintă marijuana), ci aduc chiar o mulțime de beneficii asupra organismului, așa cum vei putea să descoperi în continuare.Semințele de cânepă sunt un aliment nutritiv, bogat în macro și micronutrienți, după cum arată aceasta și valorile nutriționale pentru 100g de produs:Grăsimi – 50g (din care acizi grași saturați – 5,25g)Glucide – 4,75g (din care zaharuri – 2,2g)Fibre – 7,75gProteine – 30gSare – 0,3Valoare energetică – 610 kcal Semințele de cânepă conțin într-un procent de aproximativ 50% grăsimi sănătoase (polinesaturate și mononesaturate) și acizi grași nesaturați esențiali:în special acid gamma-linoleic (Omega 6) și acid alfa-linoleic (Omega 3), dar și Omega 9. Prezintă raportul ideal Omega 6 – Omega 3 de 3:1.Totodată, semințele decorticate de cânepă constituie o sursă ideală de energie datorită procentului important (30%) de proteine pe care îl conțin. Conțin mai multe proteine decât semințele de chia și semințele de in. Semințele de cânepă sunt o proteină completă și prezintă în structura lor toți aminoacizii esențiali. În proporții mai mari regăsim îndeosebi aminoacizii: arginină, metionină, cisteină și acid glutamic.Semințele de cânepă decorticate prezintă proteine ușor de digerat (aproximativ 181 de tipuri), compuse în special din edestină (65%) și albumină (35%). Din acest motiv, semințele de cânepă sunt un aliment ideal pentru vegani și vegetarieni, întrucât suplinesc proteinele de origine animală. Nu lipsesc din compoziția semințelor nici fibrele (în special cele insolubile, dar și solubile).În ceea ce privește micronutrienții, semințele de cânepă conțin următoarele vitamine și minerale:vitamine – E, complexul B (B1, B2, B3, B6, B9), C;minerale – fosfor, magneziu, potasiu, fier, zinc, calciu, mangan, cupru. Semințele de cânepă mai conțin fitosteroli și antioxidanți (polifenoli, tocoferoli, taninuri etc).În ceea ce privește consumul de semințe de cânepă, beneficiile asupra organismului și proprietățile terapeutice ale acestora sunt cunoscute de mii de ani. Iată care sunt acestea: sursă bogată de proteine în alimentație – cu un procent de aproximativ 30% de proteine, aproape cât boabele de soia, semințele de cânepă sunt o alternativă exelentă la proteinele de origine animală, în special în alimentația vegetarienilor și veganilor. 2-3 linguri de semințe de cânepă (aproximativ 30g) asigură aproximativ 10g de proteine. Semințele de cânepă sunt considerate proteine complete întrucât conțin toți aminoacizii esențiali pentru sănătatea organismului. Semințele de cânepă prezintă într-o proporție considerabilă metionină și cisteină, precum și arginină și acid glutamic. Sunt ușor de digerat datorită procentului crescut de edestină din compoziția lor. susțin buna funcționare a creierului – un studiu publicat în revista „Food Chemistry” a evidențiat faptul că extractul obținut din semințe de cânepă a avut în cadrul unor teste efectuate în laborator un efect antioxidant, efect ce a părut a se datora conținutului de canabidiol (CBD). De asemenea, o recenzie a unui studiu a asociat CBD-ul cu anumite proprietăți neuroprotectoare, antiinflamatoare, precum și imunostimulente, indicând că semințele de cânepă ar putea ajuta în cazul unor afecțiuni neurologice, precum Parkinson, Alzheimer, scleroza multiplă, durerea neuropatică, convulsii. sursă de energie în caz de oboseală și stres – magneziul și proteinele de calitate din semințele de cânepă te ajută să te hrănești corect în perioadele de solicitare intensă și să îți păstrezi echilibrul în situații de stres, conferindu-ți energia necesară pentru a face față provocărilor zilnice. benefice pentru sănătatea inimii – semințele de cânepă conțin acizi grași Omega 3 care pot îmbunătăți starea de sănătate a inimii și pot reduce riscul apariției aritmiei și a bolilor de inimă. Acest efect se poate datora și raportului ideal Omega 6 – Omega 3. Totodată, au conținut mare de arginină (un aminoacid care se transformă în oxid de azot). Oxidul de azot este esențial pentru dilatarea arterelor și a venelor și ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge. De asemenea, magneziul ajută la reglarea ritmului bătăilor inimii și este asociat cu prevenția bolii coronariene. Conform unui studiu, acidul linoleic poate scădea nivelul colesterolului cu 15% și poate reduce tensiunea arterială. susțin digestia – prin intermediul cantității considerabile de fibre (insolubile – 80% și solubile – 20%), semințele de cânepă susțin buna funcționare a digestiei și pot preveni constipația. pot reduce inflamațiile – raportul ideal Omega 6 – Omega 3 contribuie la reducerea inflamațiilor din organism. În plus, semințele de cânepă sunt o sursă bogată de acid gamma-linoleic (GLA), un acid gras polinesaturat care are efecte antiinflamatorii. Reducerea inflamațiilor poate ajuta la ținerea sub control a simptomelor unor afecțiuni cronice precum: sindromul metabolic, diabetul de tip 2, artrita, afecțiunile cardiace, steatoză hepatică (boala ficatului gras). conferă sănătate pielii – compușii antiinflamatorii din semințele de cânepă pot fi de un real folos în cazul unor afecțiuni ale pielii, cum ar fi dermatita atopică și acneea. Conținutul bogat în acizi grași Omega 3 poate, de asemenea, contribui la reducerea simptomelor acneii. Unele studii au arătat că uleiul obținut din semințe de cânepă poate elimina simptomele eczemei și ameliorează uscăciunea pielii. pot reduce simptomele premenstruale și ale menopauzei – unele studii au evdențiat că aceste simptome se datorează în special sensibilității la hormonul denumit „prolactină”. Acidul gamma-linoleic (GLA) regăsit în semințele de cânepă produce prostaglandina E1 care reduce efectele prolactinei. Conform unui studiu realizat, femeile care au avut un aport zilnic de 1 g de acizi grași esențiali (inclusiv 210 mg de GLA) au înregistrat o scădere semnificativă a simptomelor premenstruale, a celor fizice (dureri ale sânilor, retenția fluidelor), precum și a celor psihice (depresie, iritabilitate). Cercetările au subliniat faptul că acidul GLA regăsit în compoziția semințelor de cânepă poate regla anumite dezechilibre hormonale și inflamații, asociate cu menopauza. proprietăți antireumatice – artrita reumatoidă este o afecțiune autoimună care determină sistemul imunitar să atace propriile țesuturi, ceea ce conduce la inflamație la nivelul articulațiilor. Acizii grași Omega 3 ajută la producerea prostaglandinei, substanță antiinflamatoare care funcționează asemenea hormonilor și care poate elimina simptomele afecțiunilor artritice. benefice pentru femeile însărcinate – conținutul nutritiv bogat și prezența acidului folic recomandă semințele de cânepă ca un ingredient cu o mulțime de beneficii în dieta viitoarelor mămici, precum și a mamelor care alăptează. Nivelul ridicat de Omega 3 din alimentația mamelor a scăzut incidența nașterilor premature, a condus la o greutate mai mare a copilului la naștere și a crescut nivelul de inteligență al bebelușilor de 18 luni. susțin sistemul imunitar – prin intermediul acizilor grași Omega 6 și Omega 3, consumul de semințe de cânepă stimulează sistemul imunitar și poate preveni apariția unor afecțiuni diverse, inclusiv a unor forme de cancer, așa cum arată unele studii. recomandate pentru diabet – datorită indicelui glicemic mic al semințelor de cânepă decorticate și al nivelului scăzut de carbohidrați, sunt recomandate în alimentația persoanelor cu diabet, întrucât conțin elemente nutritive care reglează optim nivelul de zahăr din sânge.Cum se consumă semințele de cânepăCu un gust ce ne amintește de semințele de pin și cele de floarea soarelui, semințele de cânepă pot fi integrate cu ușurință într-o alimentație sănătoasă. Există mai multe modalități în care poți consuma aceste semințe nutritive, bogate în proteine și lipide sănătoase.Poți consma semințele de cânepă ca atare sau te poți bucura de diverse produse obținute din semințele de cânepă, cum sunt uleiul de cânepă, laptele de cânepă sau pudra proteică de cânepă.Pentru a beneficia de efectele pozitive ale semințelor de cânepă asupra organismului, le poți adăuga la: smoothie-uri de fructe ovăz cu lapte sau iaurt salată de fructe batoane proteice/bomboane din diverse nuci, semințe și fructe uscate salatele preferate (din diverse frunze și legume, în salata de cartofi, salata tabbouleh etc) presărate peste legume coapte pe grătar diverse pateuri vegetale (de exemplu, presărate peste hummus) Recomandăm consumul semințelor de cânepă crude întrucât supunerea lor la temperaturi înalte conduce la distrugerea nutrienților, în special a acizilor grași din compoziția acestora. Condițiile de păstrare cele mai bune în cazul semințelor de cânepă sunt locurile uscate și răcoroase, ferite de căldură și lumină directă.În general, se recomandă un consum de 1-3 linguri de semințe de cânepă pe zi. Consumul poate fi crescut progresiv, pentru a oferi timp organismului să se adapteze la semințele de cânepă.Semințele de cânepă pot fi consumate inclusiv de către persoanele cu intoleranță la gluten, lactoză, chiar și de către femeile însărcinate și cele care alăptează. Sunt indicate veganilor și vegetarienilor, persoanelor care practică sport, datorită aportului crescut de proteine pe care îl conferă.Pentru a te bucura de toate beneficiile pe care ți le pot oferi semințele de cânepă, pentru un plus de sănătate și varietate în alimentație, nu ezita să achiziționezi semințele decorticate de cânepă din magazinul online Solaris. Prețul acestora variază în funcție de gramajul ales de tine din gama produselor aflate în stoc.Contraindicații și precauțiiÎn ceea ce privește semințele de cânepă, contraindicațiile sunt foarte rare și se limitează doar la câteva situații particulare. Atunci când sunt consumate cu moderație, acestea aduc doar beneficii pentru majoritatea persoanelor. Un consum prea mare de semințe de cânepă poate cauza diaree. De asemenea, persoanele cu un sistem digestiv sensibil sunt sfătuite să introducă inițial în alimentație cantități mici (de exemplu, o lingură) de semințe de cânepă, după care se poate crește gradat cantitatea folosită. Semințele de cânepă nu sunt recomandate în următoarele cazuri: persoanelor care urmează o medicație anticoagulantă – consumul de semințe de cânepă poate inhiba formarea trombocitelor și interacționează cu medicamentele anticoagulante, ducând la creșterea riscului pentru hemoragie. Recomandăm persoanelor care urmează un astfel de tratament, bazat pe medicamente anticoagulante, să solicite opinia avizată a medicului, înainte de a consuma constant semințe de cânepă. tensiune arterială scăzută – semințele de cânepă pot scădea tensiunea arterială la un nivel mult prea mic, mai ales pentru persoanele hipotensive. Se recomandă în acest caz, precum și în cazul urmării unui tratament medicamentos bazat pe glicozide cardiace, consumul cu precauție a semințelor de cânepă.alergie la semințe de cânepă Se indică anumite precauții și în cazul persoanelor care urmează tratamente alopate diuretice întrucât semințele de cânepă au, de asemenea, o acțiune diuretică. Administrate simultan, acestea ar putea conduce la un nivel excesiv de mic de potasiu în organism, nivel ce ar putea fi dăunător pentru sănătatea inimii.În toate aceste cazuri, precum și al altor tratamente medicamentoase, recomandăm consultarea opiniei medicale avizate cu privire la posibilitatea consumului semințelor de cânepă.